Donație de carte.

  Cartea citită în copilărie rămâne mult timp în memorie, iar dacă e o carte pe care îți place să o recirești de nenumărare ori o ții minte cher toată viața. Am avut la bibliotecă utilizatori care se întorceau la aceiași carte de mai multe ori. ,,O carte citită la diferite vârste o înțelegi mai bine" mi-a zis regretata  Domna Vera Cernenco, cu mai mulți ani în urmă. 

   Sunt copii care împrumută la domiciliu, sau  recitesc în bibliotecă  aceiași carte de nenumărate ori. Iar dacă mai au fericirea de a le procura părinții cărți atunci e foarte bine. 

   Recent utilizatoarea bibliotecii, Paula, a donat 3 cărți bibliotecii publice, pe care le-a cumpărat mămica ei și pe care din spusele Paulei,  le-a citit de 100 de ori.  ,,Cărțile sunt interesante și vreau să le citească și alți copii"- zice Paula.

   Aduc mulțumiri Paulei pentru acest gest generos. Un gest bun de urmat.

 

                    ISTORIA MONUMENTULUI ÎN  CINSTEA EROILOR CARE AU LUPTAT ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

     În primele zile ale lunei aprilie  anului 1944, pe aceste locuri a trecut linia frontului.  Satul Zorile nu era format, erau doar câmpuri libere. Spun persoanele în vârstă că ninsese și se așezaseră niște troiene ca în toiul iernii. Lupta era crâncenă, când ostașii nemți ocupau pozițiile, când ostașii ruși veneau.  După ce lupta s-a terminat au fost strânse cadavrele ostașilor căzuți în luptă care mai apoi au fost înmormântați în cimitirul din satul Inculeț. Prin anii 1970 s-a hotărât ca o parte de oseminte din mormântul de la Inculeț să fie aduse în satul Zorile și să fie instalat un monument.

                                         Poza  Primului Monument

                     

  Prin anii 1978 a fost schimbat monumentul vechi pe unul nou mai

performant, care se află până în prezent în centrul satului Zorile. În fiecare an în ziua de 9 mai aici se organizează activități de comemorare a ostașilor căzuți la război și depunere de flori.

 

                                   

                 

                                       Ziua ușilor deschise

    În săptămâna Cărții și Lecturii pentru Copii, biblioteca publică a hotărât să organizeze Ziua ușilor deschise. Primii ne-au onorat cu prezența lor copiii de la grădinița din localitate împreună cu Doamna Maria Ceban. Picii au făcut cunoștință cu biblioteca, cu cărțile pentru copii pe care le deține biblioteca. Am vorbit despre cea mai mare carte din bibliotecă și respectiv ce-a mai mică carte. Am citit povestea lui Ion Creangă: ,,Fata babei și fata maăsneagului", ne-am jucat puțin și la final copiii au primit desene de colorat cu personajele poveștii citite. 

    Mai apoi ne-au vizitat copiii din clasa I-a, ghidați de Doamna Svetlana Zbîrnea.  A fost organizat Turul bibliotecii, unde copiii au aflat anul fondării bibliotecii, câte exemplare de documente are instituția, cum este aranjat fondul bibliotecii, cum putem găsi mai ușor o catre, ce ziare și reviste primește biblioteca, cum este alcătuit catalogul tradițional, care este cea mai veche carte din bibliotecă, cărțile cu autograful scriitorilor și multe altele. Spre sfărșitul zilei ne-au vizitat și elevii din clasele mai mari. A fost o zi productivă și interesantă.

                        

CAMPANIE NAȚIONALĂ „CITIM CU VOCE TARE ÎMPREUNĂ”

Ediția din acest an se desfășoară sub genericul internațional „Celebrate Learning/Celebrarea învățării”, în cadrul Zilei Internaționale a Cititului cu Voce Tare (World Read Aloud Day).

Biblioteca Națională a Republicii Moldova s-a aliniat Campaniei Naționale „Citim cu voce tare împreună”, promovând lectura cu voce tare ca instrument esențial pentru alfabetizare, gândire critică și învățare pe tot parcursul vieții.

Vă invităm la citire cu voce tare !

          Ne cunoaștem istoria localității..

Astăzi elevii clasei a VI au fost prezenți la o oră de istorie a localității. Am avut ca bază Cartea ,, Localitățile Republicii Moldova" vol.15, în care este și istoria satului Zorile. De asemenea am ascultat povestirea  regretatei Eugenia Caraman, despre dezvoltarea satului prin anii 1980 vremea cînd dumneaei a fost Presedintele sovietului sătesc Zorile. În acea perioadă, după spusele dumneaei satul si-a dezvoltat foarte repede infrastructura.  Au fost construite cele mai de valoare edificii: Sediul actualei Primării, grădinița și școala din localitate, căminul cultural, punctul medical. Am vorbit despre personalitățile din localitatea noastră, Constantin Turcan, Doctor în Medicină, Deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova. Am vorbit despre care au fost  primile case construite în sat: Casele fraților Cobasnean.

   Serviciul de Dezvoltare a Competențelor: ,,File din istoria satului natal- tradiții și obiceiuri"

 La ședința de astăzi am vorbit despre tradițiile de nuntă. Prin anii 1960, ne povestesc persoanele în etate, nunta prin părțile noastre se juca 3 zile. Dar se începea totul cu mult mai înainte. Prima pregătire era

 Răspunsul--unde se întâlneau rudele apropiate ale mirilor. Aici se discutau diferite întrebări --Ce zestre trebue să aibă  fata, Cum v-or fi legați nuntașii, meniul bucatelor, ziua nunții. Și dacă se înțelegeau rudele între ele și era stabilită ziua nunții, o persoană care avea armă împușca, după această rafală de armă satul știa că rudele sau înțeles, și degrabă se va mai juca o nuntă în sat.

--Croiala-- La croială se adunau rudele din ambele părți, se arăta zestrea miresei, se discuta cu ce vor fi legați nașii, se ținea cont de dolianțele lor, ce legători vor fi la părinții mirelui și a miresei, frații și surorile lor, copiii lor. Cu ce vor fi legați nuntașii de rând.  Erau cumpărate basmale, prosoape cu horboțele. Mai târziu costume, covoare pentru nași și alte haine.

 Săptămîna nunții. Se adunau femeile, porăitoarele , femeile care pregăteau bucatele pentru nuntă. Se făceau prăjiturile, prăjițeii cu fusu, care erau prezenți la toate nunțile, alte feluri de prăjituri. Erau tăiate păsările, pregătite răciturile, sarmalele, salatele și tot meniul pentru nuntă.

--Luatul miresei-- După croială, în ziua nunții, mirele cu vornicei și druște veneau la casa miresei. Uneori vorniceii erau pe cai călare și aveau colacul mirelui, frumos ornamentat cu flori și fundă albastră. Un vornicel mai bun de gură spunea conocăria. În ușă îi întâmpina cu colaci , vin și dulcețe părinții fetei.  Și o vornicică cu colacul miresei, ornamentat cu flori și busuioc și fundă roșie. Vornicelul și vornicica făceu schimb de colaci furându-i unul de la altul. Apoi intrau cu toții în casă. Dădeau mâna cu mirele și mireasa, luau din dulceață, le urau : Viață cu dulceață, serveau din vin și le urau sănătate și mulți copii. Era obligatoriu ca fiecare să aibă o batistă în mână, când dădeau mâna cu mireasa. Un bărbat mai în vârstă zicea ertăciunea, unde tinerii stăteau în genunchi în fața părinților  pe perne. După ce primeau binecuvântarea părinților, vorniceii luau zestrea miresei, perne, țol, plapume, dulap, dival și ce mai era și le jucau chiuind punândule în căruță, și plecau la mire. O parte de vornicei , mirele și mireasa, mergeau la nași unde erau primiți cu colaci, vin și dulceață. Apoi cu toții plecau la casa mirelui unde se începea nunta. 

Hostopățul-- De dimineață 2-3 femei, legate cu prosoape și băsmăli cu garafa de vin și dulciuri, mergeau pe la persoanele care au fost la nuntă, chemând la hostropăț. La hostropăț veneau doar femeile. Aduceau cadouri tinerilor, o pasăre, un petic de material, un prosop, ce aveau. Și dacă întâmpinau pe drum un bărbat il dezbrăcau, dacă era cu căruța, îl dădeau jos din căruță, îi încurcau hamurile.

 Toate acestea le-au povestit beneficiarii CRIS,,Speranța" din localitate, partenerii noștri activi.

 2025 - ANUL MIHAI EMINESCU.

     Inițiativa (dictată de nevoia implementării art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 318/2024 cu privire la declararea anului 2025 Anul Mihai Eminescu) este menită să celebreze opera și personalitatea lui Mihai Eminescu printr-o serie de acțiuni menite să consolideze identitatea culturală națională și să promoveze valorile literare românești.

Programul include o gamă variată de activități social-culturale și educaționale, printre care: recitaluri de poezie și ateliere de creație; cluburi de lectură și întâlniri cu scriitori, editori, poeți și critici literari; lecții publice dedicate operei eminesciene, organizate în școli și licee; expoziții, lansări de carte și compoziții literar-muzicale; concerte, spectacole și concursuri de poezie, proză scurtă și pictură.

Anul 2025 marchează o dată istorică în cultura română: se împlinesc 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul național al românilor, considerat pe drept cuvânt Luceafărul poeziei române.

Mihai Eminescu, un geniu complex, și-a dedicat viața atât creației literare, cât și angajamentului civic. Ca jurnalist, a fost o voce critică și lucidă, exprimându-și opiniile asupra evenimentelor politice și sociale ale timpului său.

Opera lui Mihai Eminescu depășește granițele timpului și spațiului, tradusă în numeroase limbi, a cucerit cititori din întreaga lume, devenind un reper al romantismului universal, fiind relevantă și astăzi. Mihai Eminescu a reușit să surprindă esența sufletului românesc și să o transpună în versuri de o frumusețe inegalabilă.

   Biblioteca Publică Comunală Zorile a organizat un șir de activități dedicate marelui poet. A fost organizată expoziția  de documente   permanentă ,,175 ani de la nașterea lui Mihai Eminescu". Au fost organizate activități la Gimnaziul din localitate și grădinița de copii ,,Stejărel,, Au fost create Prezentări Pover Pont, despre viața și activitatea Marelui Poet, concurs de desene ,, Natuar în opera lui Mihai Eminescu,,.Am participat la festivalul Cărții organizat de către Biblioteca pentru copii,,Ion Creangă,, Orhei închinat operei eminesciene.