Promovăm Obiectivul de Dezvoltare Durabilă : Sănătate și stare de bine....

Astăzi a avut loc prima ședință a Serviciului de Bibliotecă : ,, Fructe și legume pentru sănătate." Deoarece suntem la vremea Cireșelor, am vorbit despre importanța lor pentru organizmul uman, care sunt beneficiile consumării cireșelor, vitaminele pe care le conțin și desigur am savurat gustul feeric al fructelor.

Apoi a urmat ședința: Piersici beneficii și pericole pentru sănătate..

China este considerată patria naturală a plantei. Fructele proaspete conțin amidon, pectine, antioxidanți și mai mulți acizi organici, vitaminele A, C, B1,B5,B6…

      Ședința: Prune și struguri a încheiat modulul despre fructe. Mulțumim mult părinților Nârca Ludmila, Nîrca Natalia, Adomnița Tatiana,care sau implicat, aducând la bibliotecă fructe.

     În perioada 1-06-2022 -20-06 în biblioteca publică a activat Tabăra de vară . Copiii din localitate cât și oaspeții  de peste hotare veniți în vacanță la bunici sau cunoscuti au avut ocazia să frecventeze biblioteca publică timp de 3 săptămâni, participând la diverse concursuri și activități. Am învățat să punem ață în ac, să brodăm. Am citit cu voce tare și am participat la diverse jocuri distractive.

La sfârșit copiii au avut parte de o surpriză interesantă, o întâlnire online cu copiii de la Tabăra de vară de la Biblioteca Publică din satul Hâjdieni. Au participat la turul bibliotecii, au gicit gicitori, au conversat cu semenii.

 Promovăm Obiectivele de Dezvoltare Durabilă...

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), altfel cunoscute ca Obiectivele Globale, sunt un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, pentru a proteja planeta și pentru a asigura faptul că toți oamenii se bucură de pace și de prosperitate.

Aceste 17 obiective se bazează pe succesele Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, iar acum acoperă și domenii noi, precum schimbările climatice, inegalitatea economică, inovațiile, consumul durabil, pacea și justiția, printre alte priorități. Obiectivele sunt interconectate - de multe ori cheia succesului într-un domeniu va implica abordarea unor aspecte mai frecvent asociate cu alt domeniu.

 Biblioteca Publică a participat la concursul raional ,,Activități culturale de promovare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2030", organizând revista orală cu genericul :,, Cât trăim pe acest Pământ".

Ajutor material refugiaților din Ucraina.

 Stimați săteni!

A început colectarea de produse pentru persoanele refugiate din Ucraina. Doritorii pot dona produse alimentare, haine de dorit în stare bună, produse de igienă. Vă adresați la Asistentul social, la Biblioteca Publică, CRIS,,Speranța,,

 

Ajutoarele materiale colectate au fost distribuite la o casă de plasament a refugiaților din Orhei.

   Plecat , ca să revii...

A fost poet, acum e suflet... într-o lume foarte sus...

Poetul Grigore Vieru s-a născut la data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta județul Hotin. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile dalbe

A fost redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 a fost redactor la editura „Cartea Moldovenească”.

A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.

Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană.

 

Holocaust

 

Holocaust

este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești”, programul de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler și de colaboratorii acestuia. Între victime, s-au numărat 1.5 milioane de copii, iar totalul lor a reprezentat circa două treimi din cei nouă milioane de evrei care trăiau anterior în Europa continentală.

 O definiție mai largă a Holocaustului cuprinde și victimele care nu erau evrei, cum ar fi romii, polonezii, alte grupuri etnice slave, și pacienți ai Action T4 uciși deoarece erau bolnavi mintal sau aveau handicap fizic și persoane cu altă orientare sexuală non-heteronormativă. O definiție și mai largă include cetățeni sovietici, prizonieri de război, homosexuali, martori ai lui Iehova, negri, adversari politici ai naziștilor, și membri ai altor grupuri mai mici.

Între 1941 și 1945, evreii au fost uciși sistematic într-un genocid, parte a unui eveniment mai mare care a cuprins persecuția și uciderea altor popoare europene. Sub coordonarea SS, cu îndrumări din partea conducerii Partidului Nazist, toate ramurile birocrației de stat a Germaniei au fost implicate în logistica și în punerea în aplicare a acestei crime în masă. Uciderile au fost comise în toată Europa ocupată de germani, precum și în Germania Nazistă propriu-zisă și în teritoriile controlate de aliații acesteia. Circa 42.500 de centre de detenție au fost utilizate la concentrarea victimelor în scopul comiterii de încălcări flagrante ale drepturilor omului. Peste 200.000 de oameni se estimează că au comis crime asociate Holocaustului.

Persecuțiile au fost efectuate pe etape, culminând cu politica de exterminare denumită „Soluția Finală a problemei evreiești”. În urma accederii la putere a lui Hitler, guvernul german a adoptat legi prin care evreii erau excluși din societatea civilă, cele mai cunoscute fiind Legile Nürnberg din 1935. Începând cu anul 1933, naziștii au început să pună la punct o rețea de lagăre de concentrare. După izbucnirea războiului în 1939, evrei germani și străini au fost înghesuiți în ghetouri. În 1941, când Germania a început să se pregătească să cucerească noi teritorii înspre est, toate măsurile antievreiești s-au radicalizat. Unități paramilitare specializate, denumite Einsatzgruppen, au omorât circa două milioane de evrei în execuții în masă în mai puțin de un an. Până la jumătatea lui 1942, victimele erau transportate constant cu trenurile de marfă în lagărele de exterminare. Majoritatea celor care supraviețuiau călătoriei erau uciși sistematic în camere de gazare. Aceasta a continuat până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial în Europa în aprilie–mai 1945.

Rezistența armată evreiască a fost limitată. Cea mai cunoscută excepție o constituie revolta din ghetoul Varșovia din 1943, când mii de luptători evrei slab înarmați au rezistat patru săptămâni împotriva Waffen-SS. Circa 20.000–30.000 de partizani evrei au luptat activ împotriva naziștilor și colaboratorilor acestora în Europa de Est. Evreii francezi au luat parte la Rezistența Franceză, care a dus o campanie de gherilă atât împotriva naziștilor cât și împotriva autorităților franceze de la Vichy. Au avut loc peste o sută de insurecții armate evreiești.

 

 

Din anul 1986 și până în prezent, în fiecare an, pe 21 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a Îmbrățișărilor. Această sărbătoare încurajează îmbrățișarea ca modalitate terapeutică de a transmite afecțiune și emoții.  

     Când ești un prunc, abea născut, venit în lumea asta mare, și plângi, ce este de făcut?                                Te-alină o îmbrățișare.                                                                           

Când ești copil și te lovești și doare tot atât de tare, ce-ajută să te liniștești? dacă nu o-îmbrățișare,              Când crești și viața îți arată, adevărata sa grandoare, spaima se risipește-ndată cu o banală-îmbrățișare.

Iar când iubești atât de mult, încât te temi să nu o pierzi, visezi s-o frângi când o săruți în timp ce o îmbrățișezi.

Cînd îl iubești ne-nchipuit și te întrebi, e doar al tău?vrei să-l prinzi chear dei grăbit, să te agăți de gâtul său.

Când mergi să-ți vizitezi bunicii și mică e ograda mare,i-auzi râzând, sunt aștea , micii, hai dați-ne o îmbrățișare

Și-atunci când soarta e haină, oricât ai fi crescut de mare, părinții au mereu să vină, să-ți dea și ei o îmbrățișare

Sau când copilul tău aleargă și zice ,,am o veste mare.. șii zici,, hai zimi povestea-ntreagă,, dar numai după o îmbrățișare.

am petrecut așa mult timp, din ce în ce mai destantați, că am uitat cum e să fim, iubiți, uniți, îmbrățișați.

Feisbuc, istagram, și Tic-Tot în veci nu o să țină loc unei reale-mbrățișări.                                                      Dacă nu zilnic astăzi doar, la cine vrei mergi la-ntâmplare și spunei:,,Ți-am adus în dar, atât doar o îmbrățișare,,

Abea atunci un ,, te iubesc,, se va schimba din slove-n fapte, când trupuri calde se unesc, iar inimi bat atât de aproape.