Iulian Filip

   

Iulian Filip s-a născut la 27 ianuarie 1948, în satul Sofia, raionul Drochia, RSS Moldovenească, în familia lui Ion și Ana Filip, agricultori.

După absolvirea școlii medii din Sofia, devine student la Universitatea Alecu Russo din Bălți (1965), facultatea de fizică și matematică, apoi – la litere, aceeași universitate. Absolvește universitatea în 1970 și urmează cariera de cercetător științific în calitate de doctorand în sectorul folclor al Secției de etnografie și studiul artelor de la Academia de Științe din Republica Moldova. Teatrul popular (folcloric) este tema investigațiilor și a tezei elaborate, în baza căreia este angajat în funcția de colaborator științific al Academiei, unde activează până la 1985. Din 1990 până în 2006 este șef al Direcției Cultură a Primăriei Chișinău. Din 2006 este șeful Departamentului „Căile Cărții” în administrația Uniunii Scriitorilor din Moldova (președinte acad. Mihai Cimpoi). În 2010 revine la Academia de Stat a Republicii Moldova, la același sector de folclor, acum în cadrul Institutului de Filologie. În 2012 susține teza de doctor în filologie. Conduce redacția Chișinău a revistei târgoviștene „Litere” (din 2002).

Debutează cu placheta de versuri Neîmpăcatul meșter (1974), în care motivele universului adolescentin se întâlnesc cu cele folclorice. În Cerul fântânilor (1977), Dialoguri primordiale (1978), Hulub de poștă (1983), Unde ești? (1987), Cafea neagră (1989), Tir de nisip (1991), Dansul timizilor (1994) și Semințele mărului oprit (1998), autorul cultivă un vers clasic, tradițional, sugestiv. Filip contribuie la dezvoltarea poeziei și dramaturgiei pentru copii prin numeroase cărți, între care Casa fiecăruia (1980), Cenușar-Voinicul și Cenușărica-Mireasa (1981), Facă-se voia ta, Sfârlează!(1985), Colacul-marele, frate bun cu soarele (1988) etc.

Piesele sale pentru copii și pentru cei mari au fost montate în câteva spectacole. În proză s-a afirmat prin romanul eseistic Cobaiul nu triumfă (1996), iar în folcloristică prin cărțile Teatrul popular (1981) și Primiți „Căluțul”? (1983). Filip este și autor de texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă, autor de librete.

Anul 2013 a fost declarat anul Iulian Filip la Drochia. Cu această ocazie s-au desfășurat mai multe acțiuni de popularizare și promovare a operei literare a scriitorului.^[2]

În 2010 Iulian Filip a fost decorat de președintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu cu Ordinul de Onoare, „pentru merite în dezvoltarea literaturii, activitate publicistică prodigioasă și contribuție la promovarea valorilor naționale”. În 2014 a fost decorat de președintele României Traian Băsescu cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” - în grad de Ofițer, „în semn de înaltă prețuire a abnegației și dăruirii cu care au contribuit la formarea tinerei generații din Republica Moldova, pentru implicarea constantă în promovarea limbii române și valorilor democratice”.

Opera literară

·         Neîmpăcatul meșter, Chișinău, 1974

·         Cerul fântânilor, Chișinău, 1977

·         Dialoguri primordiale, Chișinău, 1978

·         Casa fiecăruia, Chișinău, 1980

·         Cenușar-Voinicul și Cenușăreasa-Mireasa, Chișinău, 1981

·         Teatrul popular, Chișinău, 1981

·         Primiți „Căluțul”?, Chișinău, 1983

·         Hulub de poștă, Chișinău, 1983

·         Facă-se voia ta, Sfârlează!, Chișinău, 1985

·         Unde ești?, Chișinău, 1987

·         Colacul-marele, frate bun cu soarele, Chișinău, 1988

·         Cafea neagră, Chișinău, 1989

·         Copăcel, copăcel, Chișinău, 1990

·         Fir de nisip, Chișinău, 1991

·         Dansul timizilor, Chișinău, 1994

·         Cobaiul nu triumfă, Chișinău, 1996

·         Din neamul lui Păcală, Chișinău, 1996

·         Mergătorul, Chișinău, 1996

·         Aventura neolatină, Chișinău, 1997

·         Cetatea lui Bujor, Chișinău, 1997

·         Vrei să crești mare?, Chișinău, 1997

·         Semințele mărului oprit, Chișinău, 1998

·         Ruga iezilor celor trei, Chișinău

Premii și distincții

Iulian Filip a primit următoarele distincții:

·         Maestru în Arte (1993)  

  Medalia „Mihai Eminescu” (1998)

·